Thursday, July 28, 2011

Horoscop



Daca la inceput astrologia a incercat sa explice esenta fenomenelor, pur divinitoriu, mai tirziu au fost formulate in baza unor corelatii, mai mult sau mai putin matematice, intre ceea ce se petrecea in cosmosul vizibil si destinul vietii pe pamint. S-a constatat ca astrele nu numai ca influenteaza destinele oamenilor, dar se influenteaza si reciproc, inhibindu-si sau intensificindu-si actiunile asupra oamenilor. Pozitia astrelor pe bolta cereasca, care, in viziunea unor astrologi, avea imaginea unor fiinte omenesti, a unor animale sau obiecte, a dat nastere zodiacului. Zodiacul este cercul de pe bolta cereasca care contine cele 12 constelatii pe care Soarele pare sa le parcurga in cursul unui an. Acest cerc este impartit in 12 parti, desemnate prin 12 semne numite semne zodiacale, fiecare corespunzind unei constelatii.

Cele 12 zodii sunt:

* Zodia Berbecului - de la 21 martie pina la 19 aprilie inclusiv;
* Zodia Taurului - de la 20 aprilie pina la 20 mai inclusiv;
* Zodia Gemenilor - de la 21 mai pina la 20 iunie inclusiv;
* Zodia Racului - de la 21 iunie pina la 22 iulie inclusiv;
* Zodia Leului - de la 23 iulie pina la 22 august inclusiv;
* Zodia Fecioarei - de la 23 august pina la 21 septembrie inclusiv;
* Zodia Balantei - de la 22 septembrie pina la 21 octombrie inclusiv;
* Zodia Scorpionului - de la 22 octombrie pina la 20 noiembrie inclusiv;
* Zodia Sagetatorului - de la 21 noiembrie pina la 20 decembrie inclusiv;
* Zodia Capricornului - de la 21 decembrie pina la 19 ianuarie inclusiv;
* Zodia Varsatorului - de la 20 ianuarie pina la 18 februarie inclusiv;
* Zodia Pestilor - de la 19 februarie pina la 20 martie inclusiv.

Semnele zodiacale se calculeaza in sensul invers acelor de ceasornic, anul astrologic incepind cu 21 martie, momentul cind are loc echinoctiul de primavara. Parintele geografiei, grecul Strabon (63 i.Chr.-19 d.Chr.), arata ca astrologii babilonieni au facut observatii destul de exacte asupra perioadelor planetelor Saturn, Jupiter, Marte, Venus si Mercur, au stabilit planul elipticii, alegind ca puncte fixe - pentru a determina miscarea aparenta a Soarelui - cele 12 semne zodiacale dintre stelele cele mai stralucitoare. Foarte pretuita in Mesopotamia si in alte regiuni ale lumii antice, astrologia era luata in deridere de unii filosofi romani si greci. Aulus Gellius, in Noptile atice, relateaza ca filosoful roman Favorinus (sec. I d.Chr.) numea stiinta chaldeenilor, adica astrologia, un gen de inselatorie si pacaleala, inventat de scamatori. Mai mult decit atit, dupa cum ne informeaza istoricul bizantin Procopiu din Cezareea, imparatul bizantin Justinian a dus, in secolul al VI-lea d.Chr. o politica represiva contra astrologilor. La inceput si crestinismul a combatut astrologia, dar fara sa o conteste, acuzind adeptii ei nu de impostura, ci de puteri necurate (diabolice).